Specialiștii de la KRUK România reușesc să îi ajute pe clienții lor ca să capete abilitatea de a avea pe viitor un comportament mai corect în privința administrării bugetului personal de venituri și cheltuieli.
Românii acționează instinctiv când este vorba de asumare și plata datoriilor
Eficiența gestionării unei datorii pe care o persoană o are va depinde, spun specialiștii în psihologie, de capacitatea acesteia de a reflecta corect asupra propriului comportament în materie financiară, de capacitatea sa de a evalua corect comportamentul pe care îl are raportat la achitarea datoriilor, de a compara acest fel de a acționa cu acela obiectiv-rațional și, pusă într-o într-o situație de alegere, de a putea ca să ia o decizie rațional-corectă. De multe ori, criteriile pentru alegerea unei soluții viabile ar trebui să fie veniturile de care dispune, valoarea datoriei propriu-zise și a ratei dobânzii.
Dacă s-ar face asemenea studii aprofundate în România, probabil că majoritatea oamenilor și-ar evalua în primă fază comportamentul referitor la datorii ca fiind unul normal, rațional-preventiv, menit să evite împrumuturile, să refuze cumpărăturile care le depășesc mijloacele bănești de care dispun, iar dacă au totuși datorii, ar spune că încearcă rambursarea lor cât mai curând posibil. Atitudinea generală față de datorii este așadar destul de negativă și se împletește strâns cu un sentiment de responsabilitate pentru achitarea datoriilor făcute.
Doar că de la vorbă la faptă e cale lungă și de aceea mulți români ajung să facă datorii deoarece acționează prin imitație. Dacă vecinul și-a cumpărat un televizor cu ecranul de un metru, ei vor unul cu diagonala dublă (chiar dacă mai are două acasă nu mai vechi de un an sau doi!). Dacă prietenul lor și-a cumpăra mașină la mâna a doua, ei vor una nou-nouță, ca să îl facă să se înverzească de necaz.
Și uite așa mulți fac împrumuturi pentru obiecte de fițe, pentru care vor trebui să scoată apoi bani grei de pe card pentru a plăti ratele. Ajung să nu își mai poată achita facturile la utilități, la telefon, cablu, internet sau chiar nu le mai plătesc cu bună știință, considerând că oricum nu sunt așa de importante ca, de exemplu, un credit bancar.
Tocmai de aceea, se complac într-un fel hipnotic de a trăi, până când realitatea ajunge să-i zgâlțâie puternic. Iar atunci se trezesc neputincioși, neputând ca să mai facă față datoriilor făcute cu iresponsabilitate.
Mai mult decât atât. Dacă totuși au o sumă suficientă pentru a plăti datoriile mai mici, cea mai populară atitudine este aceea care vizează rambursarea integrală a acestora, deși din punct de vedere economic este cea mai dezavantajoasă, mai ales dacă datoriile în cauză nu sunt purtătoare de dobânzi și penalități. Debitorii preferă să scape chiar și de o singură datorie mai redusă, decât să ramburseze parțial o datorie cu o dobândă mai mare, reducând astfel valoarea totală a datoriei.
Motivația acestui fel de a acționa?
Conform lui Daniel Kahneman, atunci când iau o decizie, oamenii evaluează valoarea și atractivitatea alternativelor nu numai în ceea ce privește costul lor, dar și în ceea ce privește alte elemente ce se depărtează mult de rațional. Rambursarea completă a datoriei le dă un sentiment de finalizare a acțiunii, ceea ce nu se întâmplă atunci când datoria totală este redusă cu aceeași sumă, chiar dacă pe termen lung soluția financiară este mai bună din punct de vedere financiar.
Dacă au datorii restante gestionate de KRUK România din fericire mai au o șansă. Aici, în afară de faptul că vor putea să se reechilibreze financiar sub îndrumarea unui specialist responsabil, vor putea ca să afle și cum pot aibă un comportament preventiv corect pe viitor în materie de finanțe personale. Cum să își facă micile plăceri, dar să nu depășească limita, pentru a nu ajunge din nou în ipostaza nedorită de a nu-și mai putea plăti datoriile.