Potrivit statisticilor oficiale, valorile de tranzacționare din România au consemnat cea mai mică creștere la 12 luni dintre țările central-est europene cuprinse în UE.
Comparativ cu anul 2018 și prima jumătate din 2019, când pretențiile vânzătorilor de locuințe și-au temperat sensibil creșterea, a doua jumătate a anului trecut a adus, dimpotrivă, o accelerare la acest capitol. Astfel, potrivit Indicelui Imobiliare.ro, suma medie solicitată pentru apartamentele disponibile spre vânzare la nivel național (atât vechi, cât și noi) la finele lunii decembrie 2019 era cu 8,2% mai mare decât cea consemnată la început de 2019.
Citește și: Prețurile apartamentelor în 2019: creștere de două cifre în Cluj-Napoca. Vezi situația celorlalte centre regionale
Prețurile finale, rezultatul procesului de negociere
După cum se știe, însă, între prețurile solicitate de către proprietari și cele finale, de tranzacționare, există o diferență importantă, „rezolvată” prin procesul de negociere. Ce s-a întâmplat, așadar, cu prețurile de tranzacționare pe parcursul anului trecut?
Cele mai recente date publicate de către Eurostat, pe baza informațiilor transmise de către Institutul Național de Statistică (INS), arată că prețurile de tranzacționare ale proprietăților rezidențiale din România (atât apartamente, cât și case) au avut o evoluție sensibil mai moderată în comparație cu valorile de listare, monitorizate constant de Imobiliare.ro și Analize Imobiliare.
Astfel, în cel de-al treilea trimestru din 2019 valorile de tranzacționare a locuințelor de pe piața autohtonă erau cu doar 3,9% mai mari decât în perioada similară a anului anterior, în vreme ce avansul față de cele trei luni anterioare se cifra la 1,5%. Important de menționat este că, deși avansul trimestrial corespunde cu cel consemnat la nivelul Uniunii Europene, diferența de preț la 12 luni consemnată pe piața autohtonă se situează sub media UE, de 4,1%.
Creșteri și de două cifre la 12 luni în UE
La nivelul UE, cele mai mari marje de creștere la 12 luni, de două cifre chiar, au fost consemnate, potrivit Eurostat, în Letonia (+13,5%), în Slovacia (+11,5%), în Luxemburg (+11,3%) și, respectiv, în Portugalia (+10,3%). Dintre țările central-est europene cuprinse în UE, România a înregistrat, de altfel, cea mai mică marjă de creștere ale prețurilor la 12 luni. Spre comparație, locuințele s-au apreciat, în perioada analizată, cu 9% în Polonia, cu 8,6% în Cehia, cu 8,5% în Slovenia, cu 8% în Croația, cu 7,8% în Ungaria și chiar cu 5,4% în Bulgaria.
Această evoluție temperată a prețurilor de tranzacționare la nivelul pieței locuințelor per ansamblu (atât apartamente, cât și case) oferă un important contraargument la speculațiile privind o supraîncălzire a rezidențialului local.
The post În 2019, prețurile de listă ale locuințelor și-au accelerat creșterea. Ce s-a întâmplat, însă, cu cele de tranzacționare? appeared first on ImoExpert.